duminică, 12 februarie 2017

Momente









Acum trei ani, pe vremea aceasta, am primit un buchet de flori. Acest gest neaşteptat m-a făcut să zâmbesc ori de câte ori mă apela persoana în cauză întrucât îmi apăreau florile pe ecran, fiindcă ador să primesc şi să ofer flori. Ador aceste gesturi care fac să îmi stea inima fix cinci secunde şi chiar să mă trezesc cu şiraguri de mărgele sărate pe obraj sau să râd spontan, abrupt, din toată inima. Nu că nu ar fi fain să fii cel care oferă un moment spontan sau regizat şi să îi primeşti reacţia destinatarului. A vedea cum celuilalt i se luminează privirea, îi strălucesc ochii sau rămâne cu gura cascată exact ca emoticon-ul în cauză devine automat un dar oferit ţie.

Mă interesează mai mult sau mai puţin pretextele pentru a oferi un cadou ,,such as" Valentine's sau cum ar fi Dragobetele sau Mărţişorul. Ştiu doar că nu o dată m-am folosit de ele pentru a face ceea ce simt. Tot persoana cu florile, de câte ori îmi oferea ceva şi încercam să contracarez gestul îmi spunea ,,Cadou de Crăciun/ Mărţisor/ Paşti" chiar dacă eram pe 27 Decembrie, 20 Martie sau cu o lună înainte de sărbători.

Poate vă doriţi un cadou de d-alde 14, 24, 1,8 sau 35 ale lunii. Recunosc că şi eu îmi doresc şi visez dragoste şi izbândă şi ca doar muntele, marea, rugăciunea sau meditaţia să îmi fie medicamente în acest an. Voi la ce visaţi la ora aceasta la care valuri de inspiraţie l-au spulberat pe Ene de sub gene (ora trei dimineaţa)?

Noapte bună, bună dis-dă-morning şi cele bune să se-adune!

0 comments:

Trimiteți un comentariu