sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Dragă Andrei,

doar ce am primit rândurile tale şi m-am amuzat teribil având în vedere că şi eu eram la masă gată să înfing condeiul în inima problemei. Este noapte şi eu ascult ceva muzică faină recomandată de prietenul tău miştocar, ştii tu care, cu muzică şi muzichie. Şi mănânc tocană de cartofi, da, la ora asta!

Pe aici treburile sunt alandala, şi nu mă refer la treburile mele, mă refer la:

Zile de primăvară alternate cu zile de iarnă fără zăpezi şi foc la cabană, oameni versus locuri de muncă, un început de an greu pentru mai mulţi, fără seri folk, fără fotografii pentru blog şi nu ştiu câte colaborări, şi, vorba cuiva cu multe relationships pe facebook! Mă rog, era cu multe in a relationship dar se aplică, cu mult succes, şi ce spun eu. Nu m-am văzut cu lumea, ne trântim ceva rânduri pe chat, şi, cu mult noroc, un telefon. Dacă mai ai timp şi intri la mine pe blog, vei vedea un articol oarecum pe această temă.

Astăzi când am plecat de la muncă am sesizat o zi însorită, plăcută şi aparent calmă afară. Vreme de mers la munte- m-am gândit, poate chiar la Breaza, cine ştie, oricum suntem datori cu o plecare în Prahova din ce ţin eu minte. Mai vin vara, marea, sarea, vama...chiar sper să le facem fiindcă ÎNCĂ cred că prietenii au motive de a petrece timpul împreună versus pretexte pentru a se evita fiindcă se schimbă lucrurile în viaţa lor.Nu ştiu cum, pe unde şi de ce voi fi eu la vară, dar, pentru a mă exprima neelegant, se cere o vamă cu lumea.

În rest, cu cine am mai vorbit, mi-a confirmat dorinţa de plecare din ţară, impusă de, ghici, situaţia la locul de muncă. Poate britanicii ăia nu sunt chiar cretini când dau de înţeles în mass media că doresc să se baricadeze în faţa presupusei invazii de români. Poate vom pleca toţi acolo şi ne vom englezi maxim şi vom uita de oraşe mici ca Năvodari sau dimineţi cu cele mai faine răsărituri din lume în vamă....
Încă există oameni care sunt de aici şi rămân de aici fiindcă vor, fiindcă mai sapă după rădăcinile lor, fiindcă se luptă pentru valori în loc de a se plânge de non-valori, fiindcă iubesc, fiindcă prezenţa lor aici contează! Încă există muzică bună, oameni talentaţi, oameni sufletişti, oameni cu vise...încă sunt atât de mulţi oameni de întâlnit şi poveşti de spus.

Mai râd, mai glumesc din aproape orice, mai plâng de teamă să nu bubui într-o zi de supărare, încă sunt aici, sper doar să mai am lucruri faine de făcut pe lumea asta şi aici unde sunt, că...ştii tu, altceva nu avem decât ce avem şi ce putem.

În ciuda primăverii de astăzi şi a indecisei ierni, uneori noaptea este foarte foarte foarte frig, la propriu, în unele zile mai rele la figurat şi atunci aş vrea să vin să bem un frappe în Brazilia...visez numai soare şi relaxare în mijlocul unei nebunii de culori şi zgomote....

şi cu asta mă duc la vise, din acelea cu noapte bună. Noapte bună sau bună ziua?



0 comments:

Trimiteți un comentariu