Opt Martie Tralala

Dacă anul trecut de Opt Martie am fost pentru prima și ultima oară la Kangoo Jumps (am plecat la 10 minute de la începerea antrenamentului de teamă să nu îmi operez umărul mai devreme) și apoi la meciul de rugby România - Belgia(29-10) pe ceea ce se dorește a fi Stadionul Farul de pe Primăverii, anul acesta am avut o altfel de zi.

Am avut o zi care m-a făcut să mă întorc acasă entuziastă cum nu am mai fost de cel puțin câteva luni. Totul a început de la o ieșire la o cafea cu blogger-ii din Constanța, ieșire la care îmi pusesem în cap să ajung musai după ce pe 28 februarie am reușit să ratez evenimentul de la Vega.

Am trimis un mesaj către Adriana, Nelida și Diana, pe care speram să le întâlnesc acolo și am aflat că Diana organiza în aceeași zi la prânz un tur al Constanței, tur despre care aveam o vagă idee și referitor la care devenisem și mai curioasă după ce am văzut filmulețul lui Andrei Alexe.

Atunci când, la 11,45 Diana mi-a confirmat că pot veni și că începem de la 12,30 de la Mozaic, am sărit în haine și dă-i. totuși, trebuia să țin cont de trei aspecte: Năvodari, transportul în comun, duminică (nu tocmai cea mai fericită combinație). Am ajuns, spre marea mea surprindere, la 12,20, dar asta și pentru că, ce chestie, nu am așteptat douăzeci de minute în stație per microbus. Despre tur nu vă povestesc, dacă sunteți curioși nu aveți decât să veniți pe 21 martie cum am scris pe Facebook sau să luați legătura cu Diana pentru oricare altă dată. În cazul în care vă bate gândul să faceți acest lucru, ar trebui să știți că:
-turul se desfășoară la pas în zona Piața Ovidiu-port-faleză cazino și durează cu aproximație două ore;
-având în vedere zona (+mirifica adiere dobrogeană) și durata VĂ RECOMAND să vă îmbrăcați bine, să vă acoperiți capul și chiar mâinile în perioada aceasta, și, părerea mea, să vă luați o haină impermeabilă și încălțări comode;
-Diana vă povestește despre stil arhitectural, istorie, intrigi și legende pe un ton plăcut și cu umor, sper totuși ca, dacă ne strângem mai mulți să își ia portavocea;
-după acest tur veți vedea Constanța cu alți ochi, pe care nu îi avem la noi când mergem grăbiți prin oraș sau cu mașina, veți dori și alte plimbări cu Diana, poate și în alte zone și alte orașe;
-cel mai sigur veți întâlni oameni faini cu care vă va face plăcere să discutați.

Pe la orele 14,00 turul s-a încheiat așa că am mai stat la o scurtă poveste cu Diana, care se grăbea să plece din oraș nu știu unde. Am tras-o repede de limbă și am aflat, printre altele, că în alte țări se practică voluntariat, ceea ce înseamnă că diferite persoane arată orașul altor persoane pe bază de voluntariat cu mențiunea că la final se poate oferi tips persoanei în cauză. Diana spunea că ea nu cere nimic, eu confirm. Sunt totuși două ore din viața unei persoane care se plimbă cu tine  prin frig și vânt și îți spune lucruri pe care tu poate nu le știi iar ea s-a obosit să le afle și să le croșeteze într-o poveste frumoasă.

Având în vedere că Diana pleca iar cafiaua cu i era pentru orele 16,00 m-am gândit să renunț (și așa rămăsesem cam singura fată cu prezență confirmată) și l-am sunat pe B. cu care ne-am pus la povești în Barissimo. Acolo am primit ghiocei și am aflat că într-un viitor nu foarte apropiat e posibil să găsim și prăjiturele la ei. I-am spus domnului Florin că, acum că au mâner la ușă și în sfărșit și cuier, dacă aduc și prăjiturele mă mut acolo. Să citesc, să beau ceai și limonadă și să privesc în gol pe geam ar putea deveni noul meu job dacă este cineva dispus să mă plătească. Trecem peste visele mele și ajungem la punctul la care l-am întrebat pe B., fiindcă se făcuse cam ora de cafia, dacă vrea să vină cu mine la Arabica, să îl salute pe colegul său de munci, al nostru Alex Busuioc. Astfel că am mers și am stat cam până pe la orele 20,00 cred.

Băieții erau între ei când am ajuns, dar pregătiți de orice. Mă refer la faptul că ddumi și Radu aduseseră flori pentru fete. Am plecat cu zambile roz și o floare mov drăgălașă care din păcate nu m-am prins cum se numește. Discuțiile au variat, atmosfera a fost ok dar nu cred că mă duceam fără B. Văzusem destule discuții din ălea de nașpa pe grup. Am avut locul aproape de Adrian Siea, care ne-a împărtășit din ideile și planurile sale, printre care un site cu toate informațiile posibile despre orașul Constanța: ateliere auto, restaurante, etc Ionuț Staicu a spus un lucru interesant din punctul meu de vedere, anume că blogger-ii din Constanța nu prea au în comun mare lucru în afară de faptul că scriu. Îi cam dau dreptate, avem educație, meserii și o viziune diferită însă i-am spus că pot avea un scop comun. Chiar și Adrian vorbise mai devreme despre lucrul în echipă pentru diverse proiecte, care poate merge foarte bine dacă [ notă personală] acceptăm că toți avem plusuri și minusuri și nu ne vorbim superior. Asta nu înseamnă că nu sunt conștientă că nu am minusuri pe partea tehnică și tehnologică, că există subiecte despre care nu știu mai nimic deci mai greu să scriu sau că pentru cine caută audiență eu nu am suficientă, dar! Se pot face multe împreună.

B., care chiar și nefiind blogger, căscase bine urechile și chiar participase la ceva discuții, îmi spune:
-Îți dau eu o idee. Promovează chestiile de nașpa din Constanța, nu pe cele bune.

Am rămas interzisă două secunde, apoi am spus:
-Aha, ca să scăpăm de ele.

Din ce știu, se face asta deja. B., ai de gând se te apuci de scris? Alina și Ioana sunt alte două persoane pe care mi-ar plăcea pe viitor să le găsesc la astfel de întâlniri. Alina din ce știu a început deja să croșeteze la un blog, aștept noutăți. Dar despre ce planuri am cu prietenii mei bloggless, cât de curând.

La Mulți Ani domnilor!