Bike Fest 2016 retrospectivă

Curentul pe care îl resimțeam în locul din spate al mașinii pe de o parte mă calma și mă făcea să visez la vară și excursii cu geamul deschis. Pe de altă parte mă trimitea cu gândul la dureri de urechi și de dinți iminente și cel puțin sâcâietoare. CH mă strânse de mână și îmi zise ,,Zakule, te-ai hotărât, mergem la Bike Fest?,,. Mă hotărâsem de prima dată când am mers, adică în 2004, dar ce-i drept atunci nu am mers împreună. Curentul ăsta! Dacă aș fi fost pe motor cel puțin aveam cască. Entuziasmul manifestat incredibil de rar de CH m-a făcut să înțeleg că în cazul în care nu urma să ningă sau să fim de muncă, programul pentru 12 și 13 iunie era pus în cui deja.

Sfărșitul lunii mai era în floare dar vara evita încă să se arate sau mai bine zis se dezvăluia treptat, până la maximum șase seara, după care dispărea complet urmând să o ia de la capăt a doua zi în ciuda nemuritoarei noaste speranțe de nopți călduroase. Cum experiența din 2015 fusese un avertisment clar, iată-ne pe 12 seara, îmbrăcați de iarnă la propriu și la figurat, gata să cântăm, să mănânc mici, să bea bere și să o lălăim pe folk-rock-ul lui Silviu Covaci până la răsărit.

Nume: Seavolwes Bike Fest 2016
Locație: Camping S
Promovare: la maxim, inclusiv Iaki avea pachet de cazare și alte servicii
Trupe: Rock la greu pe scenă și folk noaptea pe plajă
Coadă la mici: eternă, mai puțin în intervalul în care era show erotic sau o trupă mai iubită gen Iris sau Cargo
Preț: 35 de lei/ persoană pentru ambele seri, fără taxă extra pentru campare

Meciul dintre România și Franța din Cupele Europene rărise considerabil rândurile participanților în seara de vineri, dar oamenii au compensat cu vârf și îndesat în seara următoare, în ciuda frigului nefiresc de afară care îi dăduse emoții lui Silviu. Atât cei de pe scenă cât și cei din public s-au descurcat cu temperatura scăzută pe care am combătut-o cu haine groase, dans și puțin alcool și chiar și cu focul de pe plajă care ne-a făcut tot una cu micii de pe grătar în prima seară, căci în a doua ne-am așezat strategic pe șezlong. Minune! Silviu, Ionuț și Virgil nu s-au dezmințit și au întreținut atmosfera până aproape de răsărit, astfel am ratat una din puținele mele șanse din ultimii ani de a dormi pe plajă cu bulbuci la gură. Ne-am revăzut și cu ceva prieteni și cunoștințe, am admirat răsăritul pe care noi cei de aici de pe litoral îl cam luăm de-a-gata și îl vedem mai rar decât cei din țară, am poftit la ceva cai putere dintre care am ales să vă arăt întâi și întâi motorul de mai sus datorită a ceea ce scrie pe el. O combinație bizară a două lucruri pe placul meu separat și niciodată combinate. Pentru parada moto mi-a fost lene, ca în fiecare an, să mă trezesc așa că am admirat-o de pe internet ca toată lumea. Click aici.

Am văzut o armată de motoare și îmi venea să mă duc să le bag în seamă pe toate pe rând, dar nu era timp și în plus bikerii nu-s tocmai cei mai fericiți când pui mâna pe motoarele lor, așa că m-am mulțumit cu ceva poze și cu speranța că vin ceva prieteni din Oradea la anul și mă plimbă și pe mine. Ce vremuri!

Ar fi fost foarte fain să încalec pe o șa și să termin povestea așa, dar am încălecat un scaun pe GMS dimineața în drum spre casă și aia a fost tot, deocamdată.

Voi ați fost? V-a plăcut? Ați venit călare?

Asfalt uscat! Atenție în trafic, și motocicliștii sunt oameni! Numai bine!