Am găsit o comoară

Am găsit o comoară,
întâmplător,
așa cum găsesc și pierd, inevitabil, toate comorile.

Am găsit o comoară,
în primele și în ultimele raze ale soarelui din zi,
mai rar, am fost mângâiată de o rază de lună.
Era călduță, deși eu nu eram rece deloc sub lună în acea seară.

Am găsit o comoară în fiecare ființă cu care am rezonat,
uneori aparent, alteori trecător,
și abia acum învăț să nu mai plâng după...versuri mai vechi.

Am găsit o comoară chiar sub pașii mei, în plimbările prin iarbă:
Iarba foșnea, nisipul sfârâia iar zăpada a scârțâit pentru prima oară după mai mulți ani,
ani în care nu mai căutam nimic în iarnă.

Am găsit o comoară sub forma unei floricele albe,
ne-a apărut în cale pe când culegeam resturi de necivilizație,
dar am fost dispusă să o privesc, la fel și colega mea.

Am găsit o comoară scoțând o ciocolată din buzunar,
sau desfundându-mi sinusurile cu câte o cafea de la Hey,
de la Hey, ce mai faci?

Am găsit o comoară în cărți,
în îmbrățișări,
în ferestre de tren,
în pereți și podele de lemn,
în colete.

Am găsit o comoară în visările din toiul zilei,
în nopți liniștite,
în tmpul poate pierdut și el ca și mine.

Nu-i ușor să fii femeie, sau să fii om dar nu e nici opțional să fii.
Poate voi găsi o comoară în a fi om și atunci...
atunci voi scrie:

Am găsit într-adevăr o comoară.

Tuturor doamnelor și domnișoarelor care alocă timp rândurilor mele un călduros La Mulți Ani!